Învăţământul
Şcoala primară nr.101
Cînd copacul e mic, grădinarul îl îndreaptă încotro pofteşte, dar nu mai reuşeşte să-i îndrepte arcurile şi îndoiturile atunci cînd a crescut. (Abushokur Baekhi)
Satul Băcioi este o localitate ca multe altele din Moldova. Aşezată chiar în preajma Chişinăului, oamenii de aici au fost poate mai privilegiaţi, bucurîndu-se mai devreme decît alţii de roadele civilizaţiei. Dar, ca şi orice sat din Moldova, a avut de înfruntat consecinţele celui de-al Doilea Război Mondial, a suportat foametea organizată de ocupanţi, deportările în Siberia,procesul de deznaţionalizare şi rusificare.
La începutul anilor 90 instituţia de învăţămînt din Băcioi se decomaseză în două şcoli- Şcoala medie care a rămas în edificiul nou şi Şcoala primară, care a ocupat sediul vechi. Corpul didactic se compunea din 36 de învăţători şi profesori. Director a fost numit domnul Ilie Ciuclea şi director adjunct domnul Nicolae Brus.
Efectivul de elevi al şcolii era de 786 elevi, repartizaţi în 24 de clase:
Clasele întîia – 8 complete, clasele a doua – 8 complete, clasele a treia – 3 complete, clasele a patra – 5 complete. Pedagogii aveau studii adecvate cerinţelor la zi: 19 persoane – studii superioare, 17 persoane studii medii speciale. Aceşti oameni sînt cei care pun baza cunoştinţelor în sufletul copiilor, iar profesorii finalizează edificiul cunoştinţelor.
Satisfacţia pe care o oferă profesia de dascăl este mult mai înaltă decît în orice profesie. Deaceia, a fi învăţător este nu numai o onoare şi o cinste, dar mai ales o chemare a sufletului. Pentru un dascăl adevărat cel mai mare stimulent a fost nu laurii, ci însuşirea obiectului de către elevi, antrenarea lor în diferite activităţi, pregătindu-i astfel pentru marea călătorie pe drumurile zbuciumate ale vieţii.
Satul Băcioi este o localitate ca multe altele din Republica Moldova. Amplasat în preajma Chişinăului, oamenii de aici au fost poate mai privilegiaţi, bucurîndu-se mai devreme decît alţii de roadele civilizaţiei. Dar, ca şi orice localitate din Moldova, a avut de înfruntat consecinţele celui de al Doilea Război Mondial, a suportat foametea organizată de ocupanţi, deportările în Siberia, procesul de deznaţionalizare şi rusificare.
Unul din domeniile afectate cel mai mult după război a fost învăţămîntul.
În perioada posbelică, la Băcioi, învăţămîntul a cunoscut o criză aproape totală. Cadrele didactice care au activat în sat, de teama represiilor bolşevice, s-au refugiat. Tineretul cărturar, l-a fel s-a refugiat care şi unde a putut.
După 17 ani de activitate, şcoala primară contribuie la realizărea concepţiei de dezvoltare a învăţămîntului în Republica Moldova, a Legii Învăţămîntului. Colectivul didactic al şcolii primare nr.101 şi-a orientat activitatea de bază spre realizarea obiectivelor de dezvoltare a capacităţilor intelectuale, morale, civice şi estetice ale individului, transformării acestuia într-o personalitate activă şi creatoare, implementării tehnologiilor educaţionale avansate, organizării concursurilor de evaluare a cunoştinţelor elevilor la disciplinele şcolare.
Procesul de instruire şi educaţie în şcoala primară nr.101 este realizat de 26 profesori, avînd o încărcătură didactică de 25 – 30 ore.
După studii şi stagiune cadrele didactice sînt clasificate:- Studii superioare ----------18;
- Studii medii pedagogice ----8;
- Pînă la trei ani----------------3;
- De la 3 ani la 8 ani-----------2;
- De la 8 la 13 ani -------------2;
- De la 13 pînă la 18 ani------4;
- Mai mult de 18 ani ---------15;
- Cu grad didactic unu -------------- 1;
- Grad didactic doi ------------------10;
Pentru autoistruirea şi perfecţionarea cadrelor didactice se organizează: cursuri de perfecţionare, întruniri metodice, şedinţe ale secţiilor metodice şi catedrei diriginţilor din şcoală, lecţii publice, adunări administrative, consilii profesorale tematice, seminare metodico-practice.
În anul de studii 2006-2007 colectivul didactic a avut ca sarcină de a instrui 424 elevi:- clasele a I-a ----104 elevi(4 clase); clasele a II-a ----97elevi(4 clase); clasele a III-a---110elevi (4 clase); clasele a IV-a----113elevi(4 clase).
Activitatea extraşcolară se bazează pe activitatea a două cercuri în şcoală: corul „Fete Margarete” şi ansamblul vocal şi cercul – „Taina cărţilor”. Elevii noştri mai sînt încadraţi în colectivul de dansatori „Univers”.Acest colectiv s-a manifestat foarte bine la concursul de sector apoi la cel municipal „Constelaţia dans 2007”, de unde sau întors cu locul I. Trebuie menţionat şi activitatea ansamblului vocal – conducător artistic domnul Rogovschi V., participînd la concursurile organizate în şcoală şi în sector. M.Laşcu – membră a acestui colectiv, s-a întors cu locul II , şi S.Dicusar cu menţiune, de la concursul „Ploaia de stele”.
Nu pot fi organizate şi desfăşurate activităţile din şcolă căt şi cele din sat , ca „Hramulsatului”, „Ziua Biriunţei,” „Ziua internaţională a copilului”...fără implicarea acestor colective de elevi.
În scoală nu sînt lăsate ăn umbră şi desfăşurarea concursurilor „Cel mai bun declamator”(după versurile marelui Eminescu), „Povestea preferată a bunicului din Humuleşti ”(concursul desenelor), „Mărţişor-simbol al reînvierii”(expoziţia mărţişoarelor).
În scopul conlucrării şcolii cu familia au fost organizate, semestrial, şedinţe cu părinţii atît generale cît şi pe clase avînd următoarele tematici: „Rolul familiei în educarea şi instruirea copiilor”, „Rolul părinţilor în promovarea dreptupilor copiilor”.
Colectivul didactic al şcolii, în activitatea de instruire, îşi mobilizează forţele spre educarea unei personalităţi capabile să se autodezvolte şi să se autodetermine, să fie deschisă pentru colaborare cu oamenii. Cu cît mai mult se vor implica elevii în procesul instructiv-educativ, cu atît mai mult îşi vor dezvolta spiritul de iniţiativă responsabilitate şi activism civic. Fiind activi, bine informaţi şi competenţi, ei vor fi orientaţi spre un echilibru între interesul propriu şi cel al societăţii.
Şcoala primară nr. 101, com.Băcioi,str.Arhanghelul Mihail 10 Telefon: 38 -32-80 E-mail:scoala_101.pochta.ru
Liceul teoretic "Grigore Vieru"
Formarea corpului didactical şcolii din Băcioi începe în a doua jumătate a deceniului al cincilea. Motivele care i-a determinat pe unii pedagogi să dea rădăcuni în acest sat au fost diverse. Primul a fost faptul că fetele, aducă tinerele învăţătoare, sosite aici s-au căsătorit cu băieţii din sat. O altă categorie sunt pedagogii care şi-au întemeiat familii aici. De asemenea s-au întors la vatră băcioienii care erau plecaţi la muncă în alte părţi.
Pe parcursul anilor colectivul s-a mai completat cu soţiile unor specialişti care au activat în alte sfere.
Interesul scăzut al elevilor faţă de carte se datorează următoarelor cauze:
-
Analfabetismul printre părinţi;
-
Lipsa tradiţiilor de a-şi învăţa copii;
Primii elevi ai şcolii au fost copii ai războiului; copii ce au supravieţuit foametea, au învăţat dintr-un singur abecedar; şezînd în loc de scaune pe trunchiuri de copaci şi scriind pe genunchi în loc de bancă; copii care au învăţat să scrie litere pe colţuri de ziare şi mărgini de cărţi vechi sau pe tăbliţe mici, folosind, în loc de cerneală, sucul de boz sau cerneală din funigine, iar în loc de peniţă-pene de gîscă.
Ei au fost şi rămîn în frunte
Cu deschiderea şcolii din sat, băcioienii se străduiau să-şi înveţe copii. Mulţi absolvenţi ai şcolii noastre au urmat studiile universitare şi au îmbrăţişat diverse profesii: învăţători, aviatori, medici, jurnalişti, artişti, ingineri, agronomi etc. Unii din ei s-au întors la baştină şi au aplicat, unii pînă în prezent continuă să aplice cunoştinţele acumulate pe parcurs, alţii muncesc în diverse instituţii şi colective din ţară.
Fiii şi ficele ale satului nostru au devenit mari personalităţi în ştiinţă, medicină, pedagogie, arte, făcînd din activitatea şi patriotismul lor ca numele satului Băcioi să devină cunoscut atît în spaţiul basarabean cît şi peste hotarele lui.
Din arhivele şcolii am găsit mărturisirea despre întemeierea acestei şcoli şi de asemenea despre faptul că pînă în 2003 au absolvit şcoala 2286 de elevi. Din 1963 pînă în 2003 ciclul gimnaziala fost absolvit de 5058 de elevi. Din acest număr, 45% au absolvit şcoala medie din sat. Cu menţiuni pe parcursul anilor au finisat şcoala 68 de elevi; 4 persoane au obţinul medalia de aur; 8- medalia de argint; 56- diplome de merit.
Şcoala în cifre
Date despre numărul elevilor-absolvenţi cu studii medii incomplete, din ei au terminat studii medii, numerar şi în procente:
| Anulde studii | Nr. elevilor ce au absolvit cl. a 9-a | Din ei au absolvit cl. a 10-11-a | Procente (%) |
| 1962-1963 | 35 | 10 | 28% |
| 1963-1964 | 73 | 51 | 70% |
| 1964-1965 | 95 | 36 | 38% |
| 1965-1966 | 91 | 35 | 38% |
| 1966-1967 | 94 | 29 | 31% |
| 1967-1968 | 109 | 38 | 35% |
| 1968-1969 | 104 | 30 | 29% |
| 1969-1970 | 129 | 54 | 42% |
| 1970-1971 | 119 | 61 | 51% |
| 1971-1972 | 104 | 59 | 67% |
| 1972-1973 | 138 | 81 | 58% |
| 1973-1974 | 136 | 76 | 56% |
| 1974-1975 | 150 | 95 | 63% |
| 1975-1976 | 144 | 114 | 79% |
| 1976-1977 | 120 | 88 | 73% |
| 1977-1978 | 146 | 84 | 57% |
| 1978-1979 | 151 | 101 | 67% |
| 1979-1980 | 135 | 97 | 72% |
| 1980-1981 | 126 | 76 | 60% |
| 1981-1982 | 214 | 51 | 24% |
| 1982-1983 | 132 | 72 | 54% |
| 1983-1984 | 144 | 70 | 48% |
| 1984-1985 | 108 | 42 | 39% |
| 1985-1986 | 125 | 61 | 52% |
| 1986-1987 | 117 | 69 | 51% |
| 1987-1988 | 140 | 65 | 46% |
| 1988-1989 | 144 | 61 | 42% |
| 1989-1990 | 132 | 52 | 39% |
| 1990-1991 | 132 | 43 | 32% |
| 1991-1992 | 104 | 41 | 39% |
| 1992-1993 | 124 | 44 | 35% |
| 1993-1994 | 143 | 45 | 31% |
| 1994-1995 | 143 | 56 | 39% |
| 1995-1996 | 117 | 41 | 35% |
| 1996-1997 | 51 | 21 | 41% |
| 1997-1998 | 143 | 45 | 31% |
| 1998-1999 | 153 | 44 | 29% |
| 1999-2000 | 119 | 41 | 34% |
| 2000-2001 | 102 | 51 | 50% |
| 2001-2002 | 150 | ... | % |
| 2002-2003 | 122 | ... | % |
| 2003-2004 | ... | ... | ... |
Au absolvit şcoala medie Băcioi
| Anul de studii | Nr. de absolvenţi | Directorul |
| 1955-1956 | 12 | Grosu Petru |
| 1956-1959 | 12 | Slojinsky Anatol |
| 1959-1960 | 9 | Slojinsky Anatol |
| 1960-1961 | 9 | Slojinsky Anatol |
| 1961-1962 | 12 | Cibotenco Nicolai |
| 1962-1963 | 12 | Cibotenco Nicolai |
| 1963-1964 | 11 | Cibotenco Nicolai |
| 1964-1965 | 10 | Cibotenco Nicolai |
| 1965-1966 | 51 | Cibotenco Nicolai |
| 1966-1967 | 36 | Cibotenco Nicolai |
| 1967-1968 | 35 | Cibotenco Nicolai |
| 1968-1969 | 29 | Cibotenco Nicolai |
| 1969-1970 | 38 | Cibotenco Nicolai |
| 1970-1971 | 30 | Cibotenco Nicolai |
| 1971-1972 | 54 | Cărăuş Ion |
| 1972-1973 | 61 | Cărăuş Ion |
| 1973-1974 | 59 | Cărăuş Ion |
| 1974-1975 | 81 | Cărăuş Ion |
| 1975-1976 | 76 | Brus Nicolae |
| 1976-1977 | 95 | Brus Nicolae |
| 1977-1978 | 114 | Brus Nicolae |
| 1978-1979 | 88 | Brus Nicolae |
| 1979-1980 | 84 | Ciuclea Ilie |
| 1980-1981 | 101 | Ciuclea Ilie |
| 1981-1982 | 97 | Ciuclea Ilie |
| 1982-1983 | 76 | Ciuclea Ilie |
| 1983-1984 | 51 | Panov Anatol |
| 1984-1985 | 72 | Panov Anatol |
| 1985-1986 | 70 | Panov Anatol |
| 1986-1987 | 42 | Panov Anatol |
| 1987-1988 | 61 | Cebotari Mircea |
| 1988-1989 | 60 | Cebotari Mircea |
| 1989-1990 | 60 | Cebotari Mircea |
| 1990-1991 | 61 | Cebotari Mircea |
| 1991-1992 | 65 | Bojoncă Iurie |
| 1992-1993 | 43 | Bojoncă Iurie |
| 1993-1994 | 41 | Bojoncă Iurie |
| 1994-1995 | 44 | Bojoncă Iurie |
| 1995-1996 | 45 | Bojoncă Iurie |
| 1996-1997 | 56 | Bojoncă Iurie |
| 1997-1998 | 41 | Golban Maria (Zaveriuha Elena) |
| 1998-1999 | 21 | Cebotari Elena |
| 1999-2000 | 45 | Cebotari Elena |
| 2000-2001 | 44 | Cebotari Elena |
| 2001-2002 | 41 | Cebotari Elena |
| 2002-2003 | 51 | Cebotari Elena |
| 2003-2004 | ... | Tverdohleb Ion |
Despre profesorii şi disciplinele ce au semănat o rază de lumină în inimile a miilor de copii din sat, bucurîndu-se de succesele discipolilor săi va fi vorba mai departe
Limba românăUna din disciplinile preferate a elevilor şcolii medii era, fireşte, limba şi literatura română (pe timpurile de atunci „limba moldovenească”). Căci aceasta după cum se ştie a fost, dar şi rămîne, pertea de suflet al unui neam.
Profesoarele de romînă din şcoală se cotau bine printre colegii de breaslă din raion: Buşmachiu Maria, Foamete Galina, Roman Liuba, Cerescu Veronica etc.
Cu toate că manualele de atunci cuprindeau informaţie cu totul sumară şi neveritabilă despre neamul nostru, despre clasicii literaturii române şi despre voievozii noştri, profesoarele găseau posibilităţi de a fi la nivelul cerinţelor. Prin măiestria oratorică, procedeele didactice, arta comunicativă, ele completau lacutele manualelor, cultivînd în sufletele elevilor dragostea de plaiul natal, de Patrie, de neam, de limba pe care o vorbesc.
În prezent(2004) catedra profesorilor de limba şi literatura română include urmîtoarele profesoare: Roman Liuba, Cerescu Veronica, Chiperi Alexandra, Cotea Mariana, Nichiforof Aurelia, Calancea Vicroria,Bizaiji Mariana.
Printre acestea se numără tinere specialiste, de asemenea şi cele cu stagiu mai mare. În fruntea catedrei a fost aleasă una dintre cele mai bine pregătite, cu un vast potenţial intelectual, erudită, om cu suflet mare, doamna Celcinschi Nadejda.
Matematica
De-a lungul anilor, la şcoala din Băcioi s-a consolidat un puternic grup de specialişti în matematică din componenţa căruia făceau parte: Roşca Anatol, Roşca Irina, Pâslaru Eugenia, Bulhac Ion.
Orele de matematică s-au petrecut cu profesoare cu mintea ageră, cu măiestria de a explica lucrurule complicate prin metode accesibile.
Majoritatea absolvenţilor al şcolii şi-au ales matematica. Asolvind instituţiile superioare de învăţămînt: Leahu Ana, Borş Claudia, Borşevschi Tatiana au activat împreunăcu profesoriilor de altădată, iar doamna Leahu Ana activează şi astăzi.
În 1987 la catedră au venit Mircea şi Maria Cebotaru, care continuă tradiţiile colegii mai în vîrstă. Profesorul şi persoana lui Mircea Cebotaru a continuat munca începută de predecesorii săi, şi anume a pregătit persoane capabile care au participat la diverse concursuri internaţionale, aceştia la rîndul lor ocupînd locuri premiante.
În anul de studii 2003-2004 din componenţa catedrei de matematică făceau parte: Mircea şi Maria Cebotaru, Ana Leahu, Maria Motângă, Maria Toderaşcu, Constantin Ţonu, Silvia Brunescu. Conducătorul catedrei fiind profesorul Mircea Cebotaru.
Limba franceză şi limba rusă
Limbile străine dintodeauna au fost locul slab în toate şcolile inclusiv şi cea din Băcioi care n-a fost o excepţie, cu toate că aici au lucrat pedagogi bine pregătiţi. Profesorul Itelzon Marcu, de exemplu a fost traducător în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, iar doamna Frolow Ala este şi în prezent traducătoare. Probabil, cunoaşterea slabă a limbii se explică prin faptul că nu se utiliza permanent limba studiată. Cu toate acestea profesorii de limbi străine au şi ei discipoli care le urmează cauza. E vorba despre Maria Leahu, care a lucrat din 1976 pînă în anul 1999 în şcoala medie, de Ecaterina Neaga care şi-a început activitatea în anul 1978 şi lucrează pînă în prezent, de Nadejda Pelivan- toate absolvente ale şcolii noastre.
La ora actuală şcoala dispune de o echipă bine pregătită, din care fac parte: Ecaterina Neaga, Nadejda Pelivan, Elena Zaveriuha, Otilia Plăcintă, Nadejda Eftodi. Echipa de profesori de limba franceză şi rusă constituie catedra limbilor străine.
Categoria profesorilor de limbă rusă a obţinut pe parcursul anilor rezultate substanţiale. Un exemplu de profesoară şi o urmă mare în inima elevilor săi este doamna Barbăneagră-Petrache Liuba Ilie, care şi-a început activitatea în şcoala din Băcioi în anul 1949 şi a activat pînă la ieşirea la pensie.
La ora actuală continuă să mai fie profesoară, din rîndul absolvenţilor noştri, doamna Zinaida Donciu, pe lîngă Ludmila Anatolie Corovai.
Limba rusă a fost şi continuă să fie o urmă a istoriei în satul nostru.Istoria
Cei care au profesat acest obiect au făcut pe timpurile sovieticilor nu ceea ce trebuia să facă. Au învăţat copii istoria unui stat care ne-a cotropit şi care în ziua de azi strigă în gura mare că ne-a eliberat, dictînd ceea ce trebuie să facem, cum trebuie să trăim şi nu în ultimul rînd, cine ne sunt duşmanii şi prietenii. Cu contribuţia noastră au dirijat cum le-a fost pe plac cu minţile cetăţenilor noştri, care îşi amintesc şi azi de faptul că în 2001, prin votul lor, au adus comuniştii la putere.
În 1960, director era Anatol Miron Slojinsky- profesor de istorie, director adjunct fiind Ion Sava Garaz, la fel profesor de istorie. Cei ce au mai activat în perioada dată sunt: Sofia Tudor Carol, Ştefan Nicolae Marchitan, Gheorghe Ion Corovai, Vasile Iacob Duca, soţii Didenco şi alţii. Cei enumeraţi s-au împrăştiat în toate colţurile posibile. Fidelă localităţii natale fiind doamna Sofia Tudor Carol care, împreună cu cele două discipole ale sale, domnişoara Elena Roman şi doamna Ana Şargu, mai lucrează şi astăzi.
Geografia
Lista profesorilor la acest obiect o deschide răposatul Nicolae Vasile Cibotenco, urmat de Eremia Gheorghe Ion, Petru Serghei Pâslaru, Maria Pavel Cărăuş, răposatul Valentin Mihai Secară. Toţi au avut o pregătire bună, fiind captivaţi de profesia aleasă. Fiecare din cei enumeraţi au fost o personalitate aparte, cu principiile şi valorile personale. Nicolae Vasile Cibotenco s-a aflat mai multă vreme în fruntea şcolii. Petru Serghei Pâslaru a fost ales primar. Valentin Mihai Secară mulţi ani a activat în calitate de metodist la Ministerul Învăţămîntului din RSSM. Elevii pregătiţi de doamna Maria Pavel Cărăuş au ocupat locuri de frunte la olimpiade şi concursuri republicane.
Actualmente la şcoala medie în calitate de profesor stabil este doar doamna Maria Pavel Cărăuş.
Biologia
Acest obiect multă vreme a fost predat de persoane care nu aveau pregătire specială. În anul 1966 soseşte la şcoala medie din Băcioi doamna Anisia Lupaşcu, specialistă în domeniu. Un an mai tîrziu este repartizată profesoara de biologie doamna Ana Cotea. După ieşirea la pensia a doamnei Anisia Lupaşcu, unicul specialist în biologie rămas fiind doamna Ana Cotea. În ultimii ani catedra se completează cu cadre tinere: Lilia Babian şi Mariana Brăguţă. Dintre profesoarele care activează Lilia Babian îndeplineşte funcţia de şef de catedră.
Ultima actualizare ( Sâmbătă, 28 Martie 2009 19:44 )
Învăţământul


